Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă şi infecţii respiratorii
Recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor:
- Păstrarea unei igiene corporale riguroase cu spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave
- Evitarea, pe cât posibil, a aglomerărilor umane şi a contactului cu persoanele bolnave
- Evitarea automedicaţiei, şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de gripă, răceală sau infecţii respiratorii superioare.
- Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
- Persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut
- Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C
- Menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.
- Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.
Vaccinarea antigripală
Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală.
Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor începând cu vârsta de 1 an.
Aceasta trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon, adică lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.
Reacţii adverse
Vaccinarea poate determina apariţia, la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30%-50% dintre vaccinaţi): durere, roşeaţă (eritem), întărirea zonei respective (induraţie), vânătaie (echimoză), care dispar spontan. Totodată, pot apărea reacţii generale (la 1%), precum febra sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată, care se remite cu antitermice, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot apărea reacţii alergice severe precum urticaria, rinita, şocul anafilactic.
Recomandari pentru sezonul rece
RECOMANDARI GENERALE PENTRU POPULATIE PE PERIOADA CU TEMPERATURI SCAZUTE
Având în vedere caracteristicile climatice, specialiștii în sănătate publică din cadrul MSP continuă să recomande populației să continue să urmeze sfaturile medicilor in vederea prevenirii imbolnavirilor prin gripa si infectii respiratorii.:
1. Respectarea regulilor de igiena personala (spalatul pe maini cu sapun) si folosirea batistei de unică folosinţă, iar dacă nu avem, este de preferat să strănutăm pe mânecă sau spre umăr, pentru a evita răspândirea particulelor posibil infectante
2. Copii bolnavi nu vor fi trimisi in colectivitati – gradinite, scoli – se evita situatiile in care acestia sunt lasati sa astepte in interiorul autovehiculelor parcate, se evita transporturile pe distante lungi in vehicule fara posibilitati de climatizare si neechipate corespunzator.
3. Evitarea deplasării în spații deschise și a expunerii la frig, precum si evitarea supraaglomerarilor umane. În cazul în care este necesară deplasarea în spații deschise atunci este recomandată folosirea de mijloace de protectie adecvate (căciuli, mănuși etc) si evitarea accidentarilor care pot determina fracturi, luxatii sau entorse.
4. Consumul unei alimentații bogată în proteine și grăsimi nesaturate, fructe, legume
5. Evitarea consumului de bauturi alcoolice.
6. Persoanele varstnice, in special cele cu afectiuni cardiace si respiratorii, vor evita deplasarile si frecventarea locurilor aglomerate care creeaza premisele decompensarii acestora in conditii de temperaturi scăzute.
7. Încălzirea corespunzătoare a locuințelor și spațiilor închise de locuit și evitarea utilizării instalațiilor improvizate care pot duce la intoxicații cu monoxid de carbon.
8. Sa evite expunerea prelungita a mainilor si picioarelor la temperaturi scazute pentru a se feri de degeraturi (in acest caz, trebuie evitata automedicatia si este recomandata consultarea unui medic).
9. Daca suntem bolnavi evităm, în acele zile gesturile familiare ( ex. îmbrăţişări, strângerea mâinilor, etc)
Ce facem când ne îmbolnăvim ?
- Orice persoană care dezvoltă semne de infecţii respiratorii - febră, secreţii nazale apoase şi alterarea stării generale - trebuie să se autoizoleze la domiciliu şi să îşi contacteze medicul de familie. Împreună cu acesta îşi va programa un consult după orele de program, pentru a evita astfel infectarea persoanelor care aşteaptă la uşa medicului de familie.
- În cazul în care nu se pot stabili aceste consultaţii, pacientul se va prezenta la camera de gardă a unui spital, de preferat de boli infecţioase.
- Este total greşită automedicaţia, fără prescriere de la medic şi, în special, tratarea, acasă, cu antibiotice.
- Este recomandat vaccinarea împotriva virusului gripal sezonier, a se consulta cu medicul de familie inainte.